Buna ziua, Doresc si eu sa infiintez o firma si doresc sa stiu de unde pot cumpara animale, custile, hrana si modul de valorificare a lor. merci romica.serban@avon.com

sunt din calarasi as dori sa cumpar si eu o pereche de chinchilla

SUNT O IUBITOARE DE ACESTE ANIMALUTE SINSILA,SI MI-AS DORI SA INCEP O AFACERE CU AJUTORUL LOR,MI-AS DORI SA AFLU MAI MULTE INFORMATII,DESPRE INCEPUTUL ANIMALUTELOR SI TOT ODATA A AFACERII.MI-AS DORI CHIAR SA COMUNIC CU CINEVA CARE DEJA DETINE O ASEMENEA AFACERE,SI A PORNIT CU O INVESTITIE MICA.AM 22 DE ANI SI MI-AS DORI O MICA AFACERE LA TARA.andreea.liliana20@yahoo.com

sunt o iubitoare de animale,am crescut primii ani ai copilariei la tara cu bunicii,iar acum la 22 ani ma gandesc sa-mi deschid o afacere cu aceste animalute,tot la tara,cu bunicii si parintii.vreau mai multe detalii,despre inceputul acestei afaceri.andreea.liliana20@yahoo.com sunt din bacau

sunt iubitor de animale si as vrea si eu sa infintez o mini ferma de crestere a acestor mici vietati.Ajutati-ma cu detalii. marius.truta29@yahoo.com

Chinchilla cucereste Dabuleniul BLĂNIŢA BATE LUBENIŢA : Un business cu rozãtoare prinde teren în sudul judeţului Dolj: Investiţia în şoarecii sud-americani cu blanã catifelatã şi gust de iepure poate aduce profit dublu într-un an, iar posesorul a 50 familii de chinchilla poate avea un profit de un milliard pe an. Lubeniţele de Dăbuleni sunt în pericol să piardă supremaţia. Doi localnici, George Popescu şi Silviu Stăicuţ, s-au apucat, recent, să crească şinşila - o specie de rozătoare originară din America de Sud. Privite cu reticenţă la început, micuţele animale au început să câştige adepţi, din ce în ce mai mulţi dăbuleni mergând la proprietari pentru a le vedea, a se poza cu ele sau pentru a se interesa de creşterea lor. George Popescu, unul dintre “pionieri”, are în prezent 30 de familii de adulţi şi 15 de tineret, după un an şi jumătate de când a pornit afacerea. Dacă astăzi ar vinde totul, 30 de mii de euro i-ar rămâne în mână, dublu faţă de banii pe care i-a investit atunci când s-a apucat. Agronom de profesie, George Popescu, din Dăbuleni, Dolj, a pornit o afacere mai puţin cunoscută în zonă, şi chiar în Oltenia. În momentul în care staţiunea Corias, unde lucra ca director, a fost năpădită de ape, omul a rămas fără un job şi, cum citise ani întregi despre micuţele rozătoare, şi-a încercat spiritul de întreprinzător. “Prima dată am citit despre şinşile în 1984. Eram student la Craiova şi am intrat într-o librărie. Timpul a trecut, am aprofundat cunoştinţele necesare. Adevărul e că nu eram hotărât când să încep, aşa a fost să fie”, a afirmat fostul director de la Corias. Îngrijite după manual A pornit la drum cu 20 de familii, adică 100 de exemplare, dintre care 20 de masculi: “La început a fost greu, una e să ştii teoria, alta e în practică. Fiecare problemă pe care o întâmpinam o căutam la carte.” Preţul de achiziţie a fost de circa 12.000 de euro: “Cam acesta este preţul de cumpărare a unei familii, între 600 şi 800 de euro. Dacă veţi vedea un preţ mai mic, înseamnă că animalele au o problemă.” Costul de întreţinere a şinşilelor nu este unul ridicat. Hrana zilnică a unui exemplar constă în 20 - 30 de grame de concentrat. Mai trebuie un balot de fân săptămânal, la 20 de familii, dar şi aceasta este o cheltuială mică. Interesant este că în creşterea rozătoarelor cu blana ca de puf nu există riscuri majore. “Rata de mortalitate este de maxim patru la sută, iar decesul intervine atunci când nu le acorzi atenţia necesară”, a adăugat George Popescu. «Animăluţe frumoase, cu blană catifelată» Vecinii lui George Popescu au fost miraţi când au aflat de pasiunea inginerului. Nu prea înţelegeau ce foloase ar putea trage el de pe urma creşterii “şobolanilor”. “Aşa le spuneau majoritatea, şobolani. Erau intrigaţi că nu fac ouă, ca găina, nu dau nici lapte, nici brânză”, şi-a amintit, zâmbind, de începuturi acesta. Odată cu trecerea timpului, sătenii s-au împrietenit însă cu rozătoarele şi nu e zi de la Dumnezeu ca măcar unul să nu vină să vadă cuştile cu şinşilă. “Sunt nişte animăluţe frumoase, cu blana catifelată. Mi-e tare drag de ele. Dacă aş mai fi tânără, poate m-aş apuca şi eu să mai cresc aşa ceva”, a spus Elena Coderie, una dintre vecinele inginerului Popescu. Ocupaţia ia avânt Cea mai mare crescătorie de şinşile din România se află în vestul ţării, lângă Timişoara, numărând peste 250 de familii. În Europa de Est, centrul de colectare a şinşilelor este în oraşul ungar Wagner, unde funcţionează o întreprindere cu o vechime de peste 70 de ani. “Pe mine m-ar bucura să mai fie în Dăbuleni încă 20 de crescători. Aşa ne-am putea asocia şi am avea mai mult de câştigat”, a afirmat inginerul George Popescu. ________________________________________ Ban pe ban, într-un an Investiţia într-o familie de şinşile poate aduce proprietarului, la finalul unui an, un câştig cel puţin dublu. Dat fiind faptul că o şinşila fată, după montă, o dată la 111 zile, iar media de nou-născuţi este de 2,5 pe exemplar, după 365 de zile, în cel mai fericit caz, deţinătorul unei familii de 4+1 poate avea încă 30 de pui. Ajunşi la vârsta de patru - cinci luni, aceştia pot fi vânduţi, dacă asta intenţionează proprietarul, cu sume cuprinse între 18 şi 20 de euro exemplarul. “Ideal este să vinzi, dar să păstrezi şi pentru reîntinerirea fermei şi creşterea numărului de familii”, este de părere George Popescu, crescător de şinşile la Dăbuleni. Nu prea ştiam noi cum e cu animalele astea, am crezut că sunt chiar şobolani. Dupe ce le-am văzut, nu ne-a mai fost teamă de ele. Sunt drăguţe, ca nişte iepuri sau ca veveriţele. Elena Coderie, Dăbuleni ________________________________________ Şinşila uninominală Celălalt crescător de şinşile din Dăbuleni, Silviu Stăicuţ, le-a dat rozătoarelor identitate la propriu. Fiecare cuşcă este notată cu un nume, astfel ca proprietarul să ştie exact ce se petrece în fiecare familie. “Aici e familia Ana, aici familia Beti, în partea cealaltă familia Maria. Aşa ştiu ce face fiecare”, a explicat Silviu, un fan declarat al animalelor exotice. În curtea acestuia se mai află câteva perechi de fazani şi găini uriaşe. La început a fost greu, pentru că aveam unele temeri. Am urmat manualul, şi acum pot spune că este o afacere uşoară şi extrem de profitabilă. Oricine îşi poate rupe două ore din zi, atât cât necesită îngrijirea a 40 de familii spune George Popescu, crescător de chinchilla, din Dăbuleni, al carui numar de telefon vi-l prezentam acum: 0744 580 054. Petre COJOCARU Joi 30 Octombrie 2008 00:04 Editie Speciala

Chinchilla de Dabuleni Cea mai mare crescatorie din sudul tarii vinde familii de chinchilla aflate la prima fatare sau dimpotriva gestante aflate la a 2-3 a gestatie, cu toate accesoriile necesare plus contract de preluare a puilor. Vindem CD cu tot ce a aparut in Romania despre cresterea chinchillelor – carti; documentatii; articole net si media; o sinteza a tuturor bolilor chinchillelor cu interventiile care se impun; video si foto. Asteptam vizita d-tra. Cu respect, ing. George Popescu Dabuleni, Dolj Nr. t. 0744 580 054 Eunescu@yahoo.com