Stimati redactori, Iertati-ma ca va scriu pe internet, este o "facilitate" nesanatosa, care ar trebui evitata, sau macar accesata mai rar. Procesul "Tanacu" se judeca in 13.09.2007, si am socotit ca trebuie a urgenta semnalul de alarma privind amagirea religiosa. Prea multe vieti se distrug in numele unor zei care nu sunt. Va rog sa utilizati scrierea urmatora pentru publicare sau ca o contributie in vederea realizarii unui articol, sau a unei serii de articole de informare asupra acestei fraude. Astept raspunsul dumneavostra. Cu respect, Ioana Toma Roman, 13.09.2007. "Va zice cel just: Nu sunt zei." (de I. Toma) Pentru ca sa nu se repete cazul "Tanacu" S'au implinit trei ani de la mortea nevinovata a tinerei Irina Cornici (15.06.2005). Ar fi supravietuit cu ajutorul unor remedii naturale, blande. Utilizarea fara discernamant a medicinei moderne, care nu respecta fragilitatea complexului uman, a nimicit-o. Dar ea a suferit si din causa unei alte erori umane, care afecteaza in continuare milioni de omeni: religia, care obliga pe adepti sa fie fideli unor fiinte supranaturale care nu exista, si sa astepte o viata dupa morte care nu veni niciodata. In present, in Romania, mai mult decat in alte tari, credinta falsa in zei a devenit refugiul inselator contra decadentei morale si contra razboiului industriei irationale. Religiosii monahali si laici nu inteleg ca nu zeii inexistenti, ci omenii trebuie a fi imbunati si responsabilizati fata de lumea unica, in care fiecare vietuie doar pentru un timp scurt forte si irepetabil. Sa ne ferim de anti-omeni, nu de antihristi (care nu sunt, pentru ca nici un om, nici macar Iesua din Nataret, nu pote fi un hristos, un uns infailibil, deci nici invatatura lui nu pote fi numita crestinism, si nici adversarul lui nu este). Omenirea are marturii vechi despre inexistenta zeilor (numiti mai exagerat dumnezei): culturile primitive, cuprinzand tehnici de imbunatatire a vietii, nu de cinstire a "spiritelor" (sau "duhurilor"), principiile justitiei antice, referindu-se la societatea de omeni, nu de "ingeri", scrierile filosofilor ateisti, cautand sa explice lumea fara teama vicleana de zei. Din fericire, in tote timpurile au fost omeni care nu s'au inchinat "fantomelor" amagitore. Daniel, profet iudeu (sec.VII-VI i.e.n.) a demascat falsitatea zeului Bel, care in fapt caracteriza si pe zeul lui, si pe tote celelalte divinitati: o parte din resultatele muncii unor creduli robiti unor fantasme este transferata injust preotilor si familiilor lor. Democrit, ganditor grec (cca 460-370 i.e.n.), a aratat ca zeii din religia "Olimpului" sunt personificari ale fenomenelor naturii sau ale insusirilor umane (Apollon era "substitutia" sorelui, Atena - cea a ratiunii). El spunea: "Omenii din vechime, observand fenomenii ceresti cum sunt tunetul, fulgerul, apropierea stelelor, eclipsele de sore si de luna, s'au ingrozit si au presupus ca vinovati de tote acestea sunt zeii." Acesta deviatia a mintii unor omeni s'a raspandit din causa nestiintei si credulitatii, desvoltandu-se in forme diferite: representari de zei, basme despre creatia si evolutia lumii, ceremonii. Religia lui Iesua a incercat sa fie o perfectionare a religiei iudaice vechi. In locul cruzimii, ea predica iubirea si respectul fata de om, si pote fi socotita un pas spre ateism. Dar "credinciosii" ei nu au inteles inca faptul ca lupta reala nu se duce intre "fiinte nevazute", ci intre virtutile si viciile presente in omeni. Au fost insa alti ganditori care au condamnat orgoliul, exagerarile, fanatismul religiilor. Paul Henri d'Holbach (1723-1789) scria in "Systemul naturii": "Astfel natiunile lipsite de conducere chibzuita, de legi drepte, de o instructie sanatosa, de o educatie rationala, lasate mereu de regi si de biserica in ignoranta si tinute in lanturi, au devenit religiose si corupte." Chiar "sfinti" crestini au recunoscut ca practicarea rugaciunii lui Iesua pote duce la dementa. In present, stiintele care studiaza creierul si mintea umani, afirma ca "zeul" este o idee falsa, iar rugaciunea o actiune periculosa, care determina creierul sa elibere substante (endorfine si serotonine) pentru a calma durerea, in un mod similar consumului de alcool sau de droguri halucinogene. S'a constatat faptul ca creierul pote fabrica imagini false, care trebuie a fi respinse. "Viziunile" cu zei si alte duhuri din lumi ireale, viata de apoi sau reincarnarile sunt expresia unor imaginatii bolnave, necontrolate, pe care si ascetii au condamnat. Responsabilii din societatea romana (presedintia, justitia, academia si biserica) refusa sa recunosca si sa faca publice aceste evidente, nerespectand dreptul constitutional la informatie. Totusi ei sunt datori sa caute binele comun, si pentru acesta este necesar ca toti cetatenii sa fie avertizati de pericolul ce ameninta sanatatea lor mentala, transmis de religii, ca si de vrajitorii, si alte imoralitati. Sa speram ca omenii cinstiti vor evita amagirea halucinatiilor "divine", bisericile vor deveni ateiste pentru a fi morale, iar din scrierile religiose se va alege ce este util pentru viata omenirii si a lumii inconjuratore.