Dafina SUCIU: La ora actuala Clujul se afla intr-o schimbare majora. Cum afecteaza imagineaza istorica a orasului aceste modificari arhitecturale, culturale si demografice care se produc la ora actuala in Cluj? Ioan Piso - Directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei: Este imbucurator faptul ca Clujul a inceput sa se dezvolte normal ca o adevarata capitala a Transilvaniei, ca vin tot mai multe firme straine, iar consecintele pentru clujeni vor fi pana la urma bune. Sigur ca primele consecinte constau in cresterea preturilor, dar lucrurile se vor schimba, fiindca insasi cresterea preturilor este un semn ca au crescut si veniturile. Ca numar de masini, Clujul se afla printre primele orase din Europa. Sa nu se creada ca arheologii trag numai spre trecut. Nu. Si noi dorim modernizarea, eu mai mult decat altii poate, doresc sa fim un oras cu adevarat european si doresc acest lucru pentru ca eu cunosc bine Europa. Judecand tot in termeni europeni, doar de dragul progresului, trecutul nu trebuie sacrificat. Clujul este un oras frumos, poate nu de nivelul Sibiului, dar este un oras cu personalitate. Si aceasta personalitate este data nu de cartierul Marasti, nici de cartierul Manastur, ci de zona istorica. Aceasta zona istorica trebuie pusa in valoare, fiindca ea este cea care ne aduce turisti. Clujul este un oras de tranzit, in ciuda dezvoltarii lui. Putina lume vine sa faca turism in Cluj. Este turimul de afaceri... Da, dar acesta nu este turism, este altceva. Asa putem vorbi despre Jucu ca despre un centru turistic. Clujul trebuie sa arate ca este un adevarat oras de cultura. Ii lipsesc insa cel putin doua lucruri pentru asta: un sediu al Filarmonicii si un sediu decent pentru Muzeul de Istorie. Ne batem acum sa determinam Guvernul sa achizitioneze complexul Melody pentru Muzeu. Apoi dorim sa recuperam tezaurul muzeului. 608 piese au fost trimise la Bucuresti in 1971 si 1972 atunci cand a fost infiintat Muzeul National de Istorie a Romaniei. Piesele acestea au fost date imprumut. Acum este la moda si e foarte bine ca fiecare lucru luat cu forta sa fie recuperat. Si nu vad de ce Clujul ar fi mai putin reprezentativ pentru Romania decat Bucurestiul. Bucurestiul ce spune in legatura cu solicitarea dumneavoastra? Deocamdata nu am niciun raspuns din partea lor. Inca nici nu stiu daca au primit notificarea noastra. Evident ca niciun director de muzeu nu cedeaza cu placere un tezaur. Pe de alta parte e nevoie de o hotarare judecatoreasca pentru cedarea chiar si a unei singure piese din patrimoniu. Prin urmare, suntem obligati sa recurgem la instanta. Revenind la oras, eu inteleg ca pe unii arhitecti, pe unii edili ii poate deranja faptul ca orasul modern se afla pe ruinele orasului roman. Aici, o data trebuie respectata legislatia. Aceste ruine sunt extrem de valoroase. Noi nu aparam aceste ruine numai in interesul arheologilor, ci in intereul tuturor clujenilor. Firesc ar fi ca fiecare sa fie interesat de istoria veche si straveche a orasului sau. Aceste vestigii, exploatate poate de alta generatie, pot aduce si un venit prin turism. Unii dezvoltatori imobiliari spun ca, indiferent de opinia arhitectilor si a istoricilor, Clujul tot va ajunge un punct financiar-bancar puternic. Schimbarile imobiliare tot se vor produce. Cum comentati? Depinde aici si de gradul de cultura al edililor de care uneori am toate motivele de a ma indoi. Da fapt nu e vorba numai de cultura, ci de un interes material cat se poate de straveziu, de clar si de lipsit de scrupule. Toata luma vrea sa se infiga in plin centrul Clujului cu hoteluri si cu magazine. N-au decat sa-si incerce talentele intr-o zona deschisa. In ce masura cladirile moderne le pun in umbra pe cele istorice? Sa va dau un exemplu: Piata Avram Iancu. Fiindca a existat un interes al cuiva a fost daramata o cladire din secolul al XIX si s-a facut un hotel. (Hotelul Beyfin - n.r.), doar pentru ca cineva a avut un interes pecuniar si in moemntul acela toate principiile au fost date peste cap. Eu sper ca locuitorii Clujului sa tina cu aceste principii si nu cu rapacitatea oamenilor de afaceri. Asadar, rezultatele se vad. Este destul de greu sa se faca distinctii obiective intre istorie si dezvoltare. Economia este importanta pentru oras, iar oamenii de afaceri sunt cei care o sustin. Nu uitati ca este prima generatie de oameni de afaceri. A doua generatie va avea si scoala, iar a treia va avea si rafinament. Dar de la prima nu te poti astepta la mai mult. M-am luptat pentru salvarea siturilor Transilvaniei. Din acest motiv am fost si schimbat. Cu mine, compromisuri rusinoase nu se pot face. Am fost data afara si din alte motive si schimbat de peste tot, fiindca m-am impotrivit proiectului de la Rosia Montana. Cati credeti ca stiu ca radacinile dreptului roman se afla la Rosia Montana? Nu le pasa. Sunt atatia avocati care studiaza dreptul roman in traducere si nu au habar de tablitele cerate de la Rosia Montana. Va dati seama cate tablite se mai pot gasi? Daca am facut ceva bun in viata mea si pentru altii, fiindca stiu sa fac si pentru mine, atunci cred ca aceasta este: am fost cred, primul care s-a ridicat la lupta impotriva acestui proiect odios. Ati avut de suferit din aceasta cauza? Da. Imi poarta sambetele cei carora le-am incurcat afacerile, dar mie nu-mi pasa. Spre bucuria noastra, justitia incepe sa functioneze. Am castigat patru procese in urma carora a trebuit sa fiu reinstalat. In data de 3 ianuarie 2008 am fost din nou demis si dupa sase ore am fost repus in drepturi. A fost o adevarata presiune psihica timp de ani de zile asupra mea. Colegii v-au spijinit in privinta Rosiei Montane? Nici pomeneala. Nu m-au spijinit toti. Dar am adunat sprijin in strainatate: 1038 de institutii. Pe parcurs s-au ridicat ong-uri si voluntari care ne-au spijinit. S-a creat o societate civila unita. Ani de zile a fost un fel de blocada informationala in jurul acestui proiect, pentru ca ziarele nu scriu de rau din cauza reclamelor gras platite de canadieni. Nu suntem impotriva progresului, repet. Dar noi nu aveam nimic de castigat din acest proiect, doar de pierdut. Ne trezeam fara aur, cu un lac de cianuri de 600 de hectare, sustinut de un baraj de 180 de metri, la 4 kilometri in amonte de Abrud. Nu cunosc un proiect din care sa castige atat de putini si sa piarda atat de multi. De aceea trebuie sa ne batem. Revenind la Cluj, sunteti de acord cu dezoltarea pe verticala a orasului? Nu ma incanta. Aceste idei sunt luate de la altii, dar noi nu suntem in stare sa le punem in practica, fara a le repeta si greselile. Mie nu mi-ar placea ca municipiul nostru sa arate ca Hong-Cong-ul. Daca faci zgarie-nori din ambitie personala, atunci fa-i asa incat sa nu-i vezi din centru. Francezii de exemplu, au intervenit destul de putin in centrul istoric al Parisului. S-a facut un cartier special pentru a se experimenta toate aceste idei. Trebuie sa se tina seama ca marii oameni de afaceri sunt foarte importanti, dar nu reprezinta totul intr-o de democratie. Trebuie sa asculti de cei multi. Ori un oras nu se face numai pentru cativa. Trebuie pastrat in conditiile cele mai bune, respectand valorile. Cum vedeti Clujul peste 10 ani si care este sectorul unde ar trebui sa se faca o schimbare majora? Eu am o problema cu Clujul. Nu stiu daca solutiile alese pentru transport sunt cele mai bune. Este nevoie de o centura. Dar in zadar facem tot mai multe locuri de parcare, fiindca este inutil. Eu as pune la punct transportul in comun. Din Oxford de exemplu, pleaca tot la zece minute au autobuz spre Londra. Acolo nu mai circula nimeni cu masina. Nu are niciun sens. Transportul in comun este perfect. In cluj exista o multime de cartiere care nu sunt legate de centru. Pe de alta parte, eu inteleg sa scori circulatia in centru, cu o exceptie insa: a autobuzelor. Transportul in comun ar trebui intarit. Si cartierele neinsemnate trebuie legate de centru, pentru ca toti suntem platitori de impozite. Pe termen lung, ca arheolog si istoric, rog sa se respecte si trecutul. Nu vreau sa iasa ca eu critic pe cineva. Critic anumite idei teribiliste, dar gasesc ca municipiul Cluj-Napoca evolueaza foarte bine, iar peste 10 ani va fi unul dintre cele mai frumoase orase din Europa. Dafina SUCIU

Citeste articolul integral pe: PresaOnline.com