Potrivit Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei din cadrul Inspectoratului General al Politiei, rromii din satul Sintesti sunt cei care scot 400–500 de euro din buzunar pentru a cumpara un copil. Acestia prefera baietii in vârsta de cel mult un an. Reporterii Realitatea TV au realizat o ancheta referitoare la aceste cazuri din comuna Daia.  Conform obiceiurilor comunitatii rrome la nunta, mireasa primeste o zestre considerabila din partea parintilor, zestre care lipita la averea mirelui sporeste puterea familiei baiatului. Disperati insa ca nevestele le nasc numai fete, rromii tiganii] din Sintesti au gasit o alta cale de a-si proteja averile: cumpararea de baieti. Astfel, ei se intereseaza de femeile sarace din comunele învecinate, care urmeaza sa nasca. Iau legatura cu ele, negociaza pretul si, imediat dupa nasterea micutilor, se prezinta împreuna la un notar. Aici încheie un act în care declara ca au întretinut relatii sexuale cu acele femei, iar în baza documentului obtin de la primarie certificatul de nastere al copilului cu numele lor trecut la rubrica „tata”. În acest mod este ocolita atât procedura legala a adoptiei, cât si stabilirea tutelei. Tranzactii cu ajutorul primarului Detaliile vânzarii de copii sunt puse la punct cu mult înainte de nasterea acestora. Negocierile se poarta, de obicei, într-o cârciuma. Potrivit catorva femei care sustin ca au luat parte la unele negocieri de acest fel, informatiile despre femeile însarcinate din sat erau date chiar de primarul comunei Daia, Ionel Moroaca. Primarul sustine insa ca n-are nici o legatura cu aceasta poveste. Cu toate ca ofiterii care se ocupa de dosarul vânzarii copilului au disjuns cauza si continua sa-l cerceteze pe primarul Moroaca pentru „eventuale infractiuni sau complicitate la infractiuni prevazute de Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane“. De regula, aceste tranzactii ilegale primesc girul autoritatilor, iar lipsa reclamantului duce la oprirea cercetarilor. Daca cel care cumpara copilul declara în fata notarului ca a întretinut relatii sexuale cu mama naturala, acest fapt devine act valabil. Institutiile statului iau act, în aceste cazuri, de paternitatea copilului, neputând sa mai faca vreo verificare suplimentara. Si asa, în lipsa reclamatiei tatalui natural, procedura de adoptie este ocolita. Folosind însa tertipul declaratiei notariale, cei care au facut afacerea au ocolit Directia de Protectie a Copilului. Localnicii spun ca stiu care sunt copiii cumparati în urma cu mai multi ani. Nici o autoritate nu-i poate opri pe tiganii din Sintesti sa-si cumpere mostenitori. Nici macar bulibasa. Cuvântul lui, pâna de curând hotarâtor, a ajuns sa fie luat în râs, în special de rromii tineri. Altadata o veritabila instanta pentru ei, bulibasa accepta ca vremea i-a trecut. Localnicii însa s-au obisnuit sa procedeze asa. Apoi, o adoptie în toata regula ar presupune o ancheta sociala. Rromii] din Sintesti, desi au o stare materiala foarte buna, nu pot dovedi cu acte în regula ca au din ce trai. Atunci, prefera sa ocoleasca legea. Au însa vecini care le condamna apucaturile. Deci rromii] din Sintesti sunt liberi sa ocoleasca si de-acum încolo procedurile legale de adoptie. Daca politia nu-i poate opri, bulibasa înca mai încearca. Si-a vandut copilul din cauza greutatilor Unul din cazurile de acest gen prezentat de reporterii Realitatea TV este cel al Floricicai Breaban, care, spun ei, si-a vândut copilul fara sa clipeasca. Cumnatul femeii spune ca greutatile au determinat-o sa renunte la baiat. Despre cel cu care, conform declaratiilor notariale, Floricica l-a conceput pe baiat, nu stie mare lucru. Nici actualul barbat al Floricicai nu este în stare sa clarifice lucrurile. Nici macar nu i se pare ca afacerea cu copii reprezinta ceva iesit din comun. Aceste tranzactii au ajuns în atentia Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei din cadrul Inspectoratului General al Politiei, iar primarul comunei Daia, Ionel Moroaca, este anchetat pentru ca ar fi participat la o astfel de tranzactie. Oare  mai exista legi si sunt respectate de catre cei implicati in aceasta adoptie?

Citeste articolul integral pe: Rompres