Daca am exporta mai mult catre China si India, tari care au rezistat cu brio crizei, si am incuraja prin orice metode consumul intern, atunci economia ar avea mari sanse de a iesi din dificultate chiar daca marile piete europene raman inca in letargie, spun specialistii. Vezi cele 10 masuri prin care se poate realiza acest plan indraznet.

Pietele externe europene, cu care Romania deruleaza circa 70% din relatiile comerciale, nu ies din criza, asa cum am crezut, sperand ca ne vor trage si pe noi dupa ele. Economia Germaniei a scazut in ultimul trimestru din 2009 raportat la trimestrul anterior. Franta a surprins la randul sau prin deficitul public excesiv generat anul trecut, care indica marile eforturi pe care le face tara pentru a depasi criza.

Asadar, singura solutie ca Romania sa isi revina pare a fi incercarea de a stimula mai degraba consumul intern si de a deschide relatii comerciale cu alte piete, mai stabile decat cele europene, si care ne-ar putea trage dupa ele, scotandu-ne din criza.

Iata 10 lucruri pe care Romania le-ar putea face pentru a stimula dezvoltarea economiei, prin incurajarea consumului si revizuirea politicii de export.

1. Orientarea exporturilor spre piete care au avut un comportament bun in criza , cum ar fi China (crestere de 8,7% a PIB in 2009) si India (crestere de 7,2% a PIB estimata pentru 2009), pe continentul asiatic, si chiar si Brazilia, in America de Sud, ar fi una din solutiile la care ar putea apela Romania. O parte din exporturile pe care, in mod traditional, le indreptam spre piata europeana ar putea fi directionate spre aceste piete.

Desigur, productia de export ar trebui regandita pentru a fi cat mai adaptata nivelului de trai de acolo, mult redus fata de cel din Europa. "Exemplul Daciei, care a reusit sa aiba succes in strainatate cu masini ieftine si fiabile, ar putea fi urmat de mai multi producatori", este de parere Radu Craciun, director de investitii al Eureko Pensii.

2. Sa beneficiem de criza celor mari. Daca marile piete nu ies din criza, atunci se amana si momentul in care sprijinul financiar oferit de guverne economiilor proprii va fi retras. Ne putem astepta deci la continuarea unor programe precum Rabla, in Germania si Franta. Facilitatile pot fi exploatate de producatorii locali, care pot crea produse prin care sa se foloseasca de aceste programe, pentru a isi creste vanzarile, asa cum a facut Dacia anul trecut.

3. Evitarea oricaror forme de impozitare care pot conduce la limitarea consumului intern. Astfel, cred specialistii, ar trebui sa se evite majorarea taxei pe valoarea adaugata, dar si introducerea taxei fast-food, transformata intr-o taxa pe produsele alimentare ce contin aditivi, deci majoritatea alimentelor.

4. Acordarea in continuare a anumitor subventii. Desi au fost de multe ori blamate de catre specialisti, subventiile acordate de stat pentru utilitati sau alte tipuri de produse si servicii au reusit in 2009 sa mentina un nivel ridicat al consumului, in aceste sectoare, dupa cum mentionau recent reprezentanti ai BNR.

5. Stimularea consumului intern prin programe suplimentare de garantii. Experienta a aratat ca acestea sunt cele mai ieftine metode prin care sectorul public poate incuraja consumul. Ele nu presupun acordarea de bani de catre stat, ci doar oferirea de garantii care sa incurajeze bancile sa elibereze credite. Totodata, s-au dovedit programe extrem de eficiente.

Momentan, statul ofera garantii bancilor in cadrul programelor Prima Casa si Primul Siloz. Lansarea unora noi, sau extinderea celor vechi catre categorii noi de clienti, ar putea incuraja si mai tare consumul pe piata locala, sustin analistii.

6. Politici monetare adecvate. Scaderea in continuare a dobanzii cheie, precum si mentinerea cursului la un nivel care sa nu fie descurajant pentru exporturi, dar nici sa nu fie periculos pentru stabilitatea financiara a romanilor indatorati in valuta, este sarcina de care BNR ar trebui sa se achite pentru a sustine cresterea consumului.

7. Negocierea cu Uniunea Europeana a extinderii perioadelor de subventionare in agricultura, asa incat sa se incurajeze productia din domeniu, poate fi o alta solutie, sugerata chiar de agricultorii locali. Spre exemplu, subventiile pentru fermieri nu vor mai fi acordate in 2010, deoarece la finele lui 2009 s-a incheiat ciclul celor trei ani care au trecut de la momentul aderarii, perioada in care subventiile puteau fi acordate.

Cu toate acestea, exista posibilitatea sa se negocieze cu oficialii UE extinderea perioadei de oferire a facilitatilor, ceea ce ar incuraja productia fermierilor.

8. Scaderea cheltuielilor publice. Daca diminuarea deficitului bugetar, de la 7,3% in 2009, la 5,9% in acest an (tinte negociate cu FMI n.r.), se va face prin reducerea cheltuielilor publice, atunci statul nu ar mai fi presat sa creasca substantial veniturile, majorand taxe si impozite si afectand astfel economia, spun reprezentantii ING Bank Romania.

9. Finantarea sectorului public de pe piete externe. Spre deosebire de 2009, cand statul nu isi permitea sa acceseze credite din afara, din cauza costurilor mari, anul acesta costurile cu creditele au scazut mult pentru Romania. Statul ar putea alege astfel sa isi asigure necesarul de finantare in special de pe pietele externe, si nu de la bancile locale (cum s-a intamplat anul trecut n.r.). Bancile ar dispune astfel de lichiditatea necesara pentru creditarea economiei.

10. Incurajarea investitiilor straine, care sunt unul din principalele motoare ale cresterii economice. Costul mic cu forta de munca, bine calificata, este principalul atu de care beneficiaza Romania in raport cu pietele din zona, atunci cand se pune problema atragerii de investitii straine. Pentru a face Romania atractiva in ochii investitorilor, statul trebuie sa contribuie insa la randul lui. In ce fel? Prin mentinerea deficitului bugetar la un nivel acceptabil, asa incat investitorii sa aiba incredere ca sectorul public nu va ajunge la majorarea impozitelor, pentru a face rost de bani.