Silvicultorii din cadrul Directiei Silvice Covasna au fost supusi constant atacurilor virulente din partea unor reprezentanti ai comunitatilor locale, care au mers pana la instigarea populatiei impotriva padurarilor, prin sustinerea de declaratii publice fara fundament real. Astfel, factorii de decizie locali (ex. deputatul Tamas Sandor si presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos) au sustinut frecvent, in mod public, ca reprezentantii D.S. Covasna se opun aplicarii legilor fondului funciar, in conditiile in care stiau ca intarzierile erau produse chiar de sefii comisiilor locale (respectiv de primari) care urmareau promovarea propriilor interese sau celor de grup. In fapt, s-a dorit constant determinarea reprezentantilor D.S. Covasna sa aprobe tacit cererile de revendicare depuse, chiar daca nu erau insotite de documente certe care sa ateste dreptul de proprietate. In acest sens, un prim pas a fost politizarea conducerii D.S. Covasna, sens in care fostul director Munteanu Gheorghe a fost fortat sa demisioneze la inceputul anului 2005 deoarece refuza sa se conformeze solicitarilor cu caracter ilegal formulate de factorii de decizie locali (se spune ca unul dintre motivele care au stat la baza schimbarii din functie a acestuia ar fi fost ca a refuzat sa-i faciliteze lui Tamas Sandor preluarea in proprietate a pastravariei de la Oituz, aflata in proprietatea R.N.P.). Ulterior, functiile de conducere ale D.S. Covasna au fost ocupate de persoane fara experienta, dar inregimentate politic, slabindu-se capacitatea institutiei de a raspunde presiunilor la care era supusa de catre decizionalii locali. Dupa ce au avut loc mai multe schimbari la nivelul conducerii D.S. Covasna, in toamna anului 2007, a fost numit in functia de director tehnic, Kiss Attila –baiatul primarului din Zagon (Kis Josif, un apropiat al lui Demeter Janos si al secretarului de stat Toke Istvan), desi nu indeplinea conditiile legale pentru ocuparea postului, neavand vechimea si experienta necesara. Prin numirea lui Kiss Attila s-a urmarit urgentarea solutionarii favorabile a cererilor de revendicare atacate anterior in justitie de reprezentantii D.S. Covasna, printre care putem mentiona restituirea a peste 3400 ha padure revendicate de Primaria Zagon (in conditiile in care exista hotararea irevocabila si definitiva nr. 796/R/2005, pronuntata de Curtea de Apel Brasov, din care rezulta ca nu exista documente certe care sa ateste dreptul de proprietate pentru a se retroceda suprafata in cauza), cererile de restituire depuse de mostenitorii contelui Mikes Armin, desi potrivit inscrisurilor de la Cartea Funciara terenurile au fost expropriate in favoarea statului roman, fiind achitata contravaloarea lor, sau solicitarea formulata de Dimeny Gheorghe din Bretcu, tatal primarului acestei localitati- Dimeny Zoltan, care urmareste retrocedarea unei parti a pastravariei Oituz, desi susnumitul nu are drept de mostenire in zona. In cele mai multe cazuri, retrocedarile s-au facut fara o analiza detaliata a documentelor, pe fondul presiunilor exercitate de factorii decizionali locali pentru urgentarea punerii in posesie a proprietarilor. In prezent, prevederile Legii 247/2005 scot intamplator la iveala ilegalitatea avizelor date de comisiile locale, gravitatea neregulilor ramanand, cu siguranta, o necunoscuta. In acest mod, primarului localitatii Covasna, Zsuffa Levente i s-au retrocedat mai multe zeci de ha de padure in baza Legii 1/2000, prezentand un extras de carte funciara falsificat, solicitand ulterior, in baza Legii 247/2005, peste 300 ha de padure, desi terenurile erau inscrise la cartea funciara in favoarea statului roman. De asemenea, primariei Bretcu i s-au retrocedat peste 200 ha de padure, desi suprafata reala la care avea drept era de cca. 27 ha, invocandu-se ulterior o eroare de dactilografiere. Cu toate ca membri composesori, proprietari de drept ai terenului in cauza, au prezentat documentele aferente, reprezentantii primariei intarzie deliberat punerea lor in posesie. In context, este de mentionat ca secretarul primariei Bretcu, Fabian Sara, cu sprijinul interesat al primarului Dimeny Zoltan, a favorizat in mod fraudulos retrocedarea de suprafete forestiere revendicate in numele unor persoane decedate. In cursul anului 2007, deputatul Tamas Sandor a facut o oferta pentru vanzarea unui teren amplasat in imediata vecinatate a drumului european E577 la iesirea din comuna Bretcu spre localitatea Oituz (pe care a functionat anterior o fabrica de caramida). Mentionam ca situatia legala a terenului nu este clarificata (terenul a facut obiectul mai multor tranzactii prin omisiunea unor numere de top pentru a nu se putea stabili proprietarii de drept), o persoana din judetul Cluj prezentand documente care atesta dreptul sau legal de a revendica terenul. Lista poate continua cu exemple din tot judetul, in special acolo unde sunt edili din cercul factorilor de decizie locali si centrali, cum este cazul celui din Zagon, Targu Secuiesc, Bretcu, Ghelinta, Zabala, Turia… Nu atat ca riscam sa ne pierdem locurile de munca urmare a preconizatei desfiintari a D.S. Covasna ne-a facut sa protestam, ci faptul ca tot ce am reusit sa construim si sa protejam in fondul forestier al judetului, atat noi, cat si parintii nostri, este distrus pe an ce trece de niste “oameni” care nu au nicio legatura cu padurea, dar care au promovat jaful. Lacunele legislative referitoare la domeniul silvic au condus la exploatarea haotica a padurilor de o mare parte a actualilor proprietari incurajati de cei care s-au erijat drept specialisti in probleme silvice si le-au luat terenurile in administrare. Prevalandu-se de unele “erori” legislative s-a incurajat exploatarea necontrolata a padurilor, un exemplu elocvent fiind aprobarea exploatarilor forestiere in baza unor amenajamente silvice sumare, prevedere legislativa care a condus la taierea “legala” mult peste posibilitatea reala a padurii dintr-un anumit areal, ulterior “modificata” prin impunerea ca amenajamentele sa fie elaborate pentru suprafete de minim o suta de ha. In fapt, situatia a ramas practic neschimbata, deoarece proprietarii de paduri dupa un areal mare (de sute de ha), care detin suprafete dispersate in teritoriu, s-au asociat in vederea intocmirii studiilor de amenajament (fara ca acest lucru sa presupuna o administrare comuna, unitara) astfel ca suprafata rezultata sa depaseasca 100 de ha prevazuta de lege. In acest mod, in lipsa unei perspective unitare a posibilitatilor de exploatare de pe un anumit areal, respectiv a posibilitatii analizei impactului taierilor forestiere asupra padurii in ansamblu si nu doar dintr-un areal (de multe ori cu o suprafata sub un ha), s-a aprobat si pus in valoare masa lemnoasa mult peste posibilitatea reala a padurii si/sau in conditii care i-au afectat capacitatea de aparare in fata unor fenomene climaterice extreme, fapt ce a condus frecvent la favorizarea aparitiei doboraturilor de vant si implicit la noi exploatari forestiere. Asteptam cu incredere un nou Cod Silvic, dar proiectul de lege propus la initiativa secretarului de stat Toke Istvan (persoana numita in functie cu sprijinul lui Demeter Janos) nu ofera posibilitatea statului roaman de a sustine si implementa o strategie forestiera in concordanta cu politica U.E., fiind lipsit de un organ central capabil sa asigure o gestiune unitara a fondului forestier, sa garanteze dreptul la proprietate al celor care detin paduri, dar si interesele societatii in ansamblu ei. Practic noul proiect de cod silvic legifereaza declaratia politica a grupului parlamentar reprezentativ al minoritatii maghiare din 7 martie 2000, prin care se afirma “vointa de a gospodari padurile proprietate privata prin structuri silvice proprii, similare cu ale statului”, urmarindu-se favorizarea institutionalizarii unor regiuni forestiere cu autonomie teritoriala, politica si economica. De amintit ca, in data de 28.11.2007, membrii aceluiasi grup, respectiv Toke Istvan si Attila Kelemen, presedintele Comisiei pentru Agricultura, Silvicultura si Industrie Alimentara din Camera Deputatilor, au incercat sa promoveze prin procedura de urgenta noul cod silvic, pentru a nu se mai dezbate pe marginea acestuia, propunerea fiind respinsa de Biroul Camerei Deputatilor. Se invoca frecvent ca trebuie adoptat un cod silvic care sa raspunda noilor realitati din domeniul silvic, dar cum sustineam putin mai sus, trebuie sa respectam interesele societatii in ansamblu, nu ale celor care urmaresc o imbogatire facila si care au cumparat sute de ha de padure doar pentru a le defrisa (nu ne mira ca printre ei sau prietenii lor sunt chiar initiatorii acestui cod silvic). In noul proiect de cod silvic initiat de Toke Istvan statul este lipsit de un organ care sa poata asigura promovarea politicilor forestiere in consonanta cu interesele societatii in ansamblu ei si obligatiile asumate in domeniu de Romania la data aderarii la U.E.. In context este de amintit ca institutiile teritoriale de regim silvic sunt subordonate frecvent factorilor de decizie locala si/sau agentilor economici de profil, cum este cazul ITRSV Brasov, al carei sef –Benedek Gabor, actioneaza conform intereselor private ale reprezentantilor ocoalelor silvice private si societatilor din judetul Covasna (referitor la acest aspect nu trebuie sa amintim decat faptul ca intervine constant pentru ca Peterfy Laszlo -seful OSP Targu Secuiesc si patron la mai multe firme de exploatare si prelucrare a lemnului, sa nu fie sanctionat pentru marcarea frauduloasa de arbori din cadrul ocolului pe care il conduce, sau favorizarea unor persoane din anturaj, cum este cazul reprezentantului Conectic SRL Bradut, judetul Covasna, societate cu privire la care, in a doua parte a anului 2007, i-a solicitat lui Biro Karoly, subordonatul sau, sa stopeze verificarile, desi controlul stabilise ca firma achizitionase material lemnos sub pretul pietei de la D.S. Brasov, cu concursul direct al lui Apostol Adrian, directorul institutiei). Data fiind situatia actuala a D.S. Covasna (care a ajuns sa administreze terenuri dispersate pe suprafete mari de teritoriu si al carui personal este micsorat constant, adesea fara justificare economica), noul cod silvic va favoriza trecerea celei mai mari parti ale padurilor proprietate a statului in administrarea structurilor private. Aceasta perspectiva nu este incurajatoare data fiind maniera in care sefii mai multor ocoale private (subordonate intereselor factorilor de decizie locala) inteleg sa administreze fondul forestier, ghidandu-se dupa o profitabilitate imediata in dauna conservarii si protejarii padurilor. In acest sens este de amintit cazul lui Rancz Sandor (un apropiat al deputatului Tamas Sandor)-seful Asociatiei Proprietarilor de Paduri “Apa Rosie” (sub egida careia functioneaza Ocolul Silvic Privat Mereni) care se opune implementarii in judetul Covasna a programului “Natura 2000” motivand ca acest proiect de mediu stopeaza exploatarile forestiere si le reduce veniturile, fara sa intereseze beneficiile viitoare pentru intreaga comunitate locala. De amintit ca Rancz Sandor l-a determinat pe fostul sef al Ocolului Silvic Privat Mereni sa demisioneze pentru ca nu a vrut sa-i aprobe exploatarea cantitatii de lemn dorit (peste cota aprobata), numindu-l in loc pe Vancsa Botond, persoana obedienta intereselor celor doi. Credem ca aici este de fapt raspunsul: nu se doreste ca padurea sa fie pastrata, ci transformata cat mai repede in bani. La finele anului trecut, interesele lui Tamas Sandor au ajuns sa se confrunte cu cele ale lui Kiss Attila, actualul director tehnic al D.S. Covasna, miza fiind terenul de vanatoare pe care il gestioneaza acesta in calitate de sef al Asociatiei de Vanatoare si Pescuit Sportiv “Cerbul”. Cu aceasta ocazie, Tamas Sandor l-a amenintat pe Kiss Attila ca va face public dosarul acestuia in care este cercetat penal pentru ca a marcat in mod ilegal un numar de 1142 arbori, aspecte care au fost constatate in raportul inregistrat la Autoritatea Nationala de Control nr. 1359/27.10.2004 cu privire la rezultatele controlului efectuat la Ocolul Silvic Privat Zagon, perioada in care Kiss Attila era angajat al acestui ocol. Rezultatele controlului, precum si aspectele surprinse in procesul verbal de inspectie realizat de Biroul Audit Public Intern nr. 14142/27.07.2004 din cadrul DGFP Covasna au stabilit ca Kiss Attila, cat si tatal sau, Kis Josif, au exploatat padurile primariei Zagon in interes privat (directionandu-se material lemnos fara licitatie, respectiv fara sa se factureze sumele datorate primariei, catre Nely SRL Zagon, la care asociat este Kis Josif). Aceste aspecte nu au fost niciodata aprofundate de organele de urmarire penala, urmarindu-se prescrierea faptelor, permitandu-le susnumitilor sa-si continue jaful, iar lui Kiss Attila sa promoveze la conducerea D.S. Covasna. Pentru a nu se mai expune direct, primarul Kis Josif isi deruleaza in prezent afacerile cu complicitatea lui Kelemen Ferenc din Zagon, cunoscut pentru ilegalitatile sale in domeniul exploatarii forestiere, persoana care a falimentat mai multe societati de profil (cum este cazul lui Kolex sau Inter SRL, ambele din Zagon, prin intermediul carora a exploatat ilegal material lemnos in valoare de mai multe miliarde lei vechi din cadrul D.S. Covasna- numai in anul 2007 a taiat ilicit peste 400 mc de la O.S. Covasna, comercializand, totodata, lemn din padurea primariei Zagon fara sa achite contravaloarea acestuia) si care de la numirea in functie a lui lui Kiss Attila, a castigat dreptul sa exploateze peste 8000 mc in numele Interforest SRL Zagon (la care asociati sunt fii sai) din cadrul padurilor administrate de D.S. Covasna. Toate aceste lucruri au putut fi posibile ca urmare a sprijinului direct oferit familiei Kis de catre Demeter Janos si Toke Istvan, care au protejat-o de controalele efectuate de ministerul de resort, precum si cele ale institutiilor subordonate acestuia. IVASCU VALENTIN

Citeste articolul integral pe: PresaOnline.com